Testare și diagnostic

Mamografia este un examen radiografic al sânului. Pentru fiecare sân sunt realizate două incidențe: cranio-caudală și laterală. Spre deosebire de examinarea analogică (pe filme radiografice), mamografia digitală prezintă avantajul unor imagini stocate și prelucrate digital, fără pierderi de calitate din momentul examinării, eliminând necesitatea efectuării de incidențe suplimentare (compresie focală, clișeu mărit).

Mamografia digitală cu tomosinteză este cea mai evoluată metodă de diagnostic radiografic al sânului, realizată print-o tehnică de achiziție digitală directă prin care sânul este scanat din diverse unghiuri, permițând generarea de reformatări fine(1mm), respectiv postprocesare digitală 2D/3D(comparabil cu un examen tomografic). Această tehnică este net superioară comparativ cu cele anterioare, în special în cazul sânilor denși(când pot exista suprapuneri între leziunea suspectă și glanda mamară) și a leziunilor asimptomatice cu dimensiuni mai mici de 1 cm.

Avantajul suprem al mamografiei îl reprezintă identificarea microcalcificărilor de la nivelul sânului, care pot preceda apariția cancerului mamar chiar și cu 2 ani.

Care sunt indicațiile mamografiei?

Examenul mamografic este indicat dacă:

• Palpați un nodul sau o formațiune la sân
• Prezentați modificări ale pielii de la nivelul sânului
• Observați retracții ale mamelonului
• Prezentați secreții la nivelul mamelonului(altele decât cele asociate lactației fiziologice)
• Aveți o roșeală și senzație de mâncărime la nivelul areolei
• Aveți o leziune suspectă la nivelul sânului identificată prin ecografie sau RMN

Pentru femeile asimptomatice, se recomandă un examen mamografic de screening pentru depistajul cancerului de sân:

• Anual începând cu vârsta de 40 ani(screening-ul regulat poate reduce riscul de decese de până la 40%. Un screning început tardiv la 45-50 ani crește risul de decese)
• Continuarea evaluării mamografice la femeile peste 74 ani, fără o limită superioară(cu excepția situațiilor individuale în care asocierea unor comorbidități duce la scăderea speranței de viață)
• Sub vârsta de 40 ani, se evaluează riscul individual de cancer și se poate indica o mamografie anuală. Femeile care au în familie persoane cu cancer de sân, femeile care au un test genetic pozitiv pentru gena BRCA(mutația pozitivă implică un risc crescut de cancer ovarian și cancer de sân) sau cele cărora li s-a efectuat radioterapie în regiunea toracelui au un risc mare de cancer de sân și ar trebui să înceapă investigațiile mai devreme, după o discuție cu un specialist în senologie.

Cum mă pregătesc pentru o mamografie?

Pentru a reduce sensibilitatea legată de investigație, este de evitat perioada premenstruală(când există o inflamație normală a sânului). Mamografia este indicată a se realiza între ziua 7-14 a ciclului menstrual.

Este important să nu se folosească antiperspirant (ce poate conține talc), parfum sau creme de corp în ziua examenul mamografic. Acestea pot fi îndepărtate prin curățarea zonei axilei și a sânului. Se îndepărtează hainele, bijuteriile sau alte obiecte metalice din partea superioară a corpului.

Un tehnician radiolog vă va ghida pe parcursul investigației. Sânul este poziționat între două padele de plastic și se va realiza o ușoară presare a acestuia. În acest moment al examinării, femeia poate percepe o sensibilitate a sânului, care este tolerabilă și de scurtă durată. O mică pauză de respirație este necesară în timpul procedurii pentru a limita artefactele date de mișcarea sânului și a toracelui, cu respirația.

Aceeași procedură se aplică și pentru examinarea celuilalt sân.

Este important să prezentați toate examinările imagistice mamare anterioare pentru a le compara cu cele actuale. Acest lucru duce la creșterea acurateții diagnosticului.

Rezultatele examinării mamografice trebuie să fie în acord cu standardele internaţionale(conform lexiconului BI-RADS). Acesta se va comunica pacientei, împreună cu concluziile și eventualele recomandări.

Este o tehnică neiradiantă de examinare, care folosește ultrasunetul pentru vizualizarea sânului. Poate fi realizată în orice cabinet medical, nu este dureroasă sau invazivă și nu necesită o pregătire anterioară. Poate fi realizată indiferent de perioada ciclului menstrual sau de perioada menopauzei.

Ecografia mamară cu sonoelastografie(sonoelastografia mamară) este o metodă complementară ecografiei, care permite măsurarea elasticității unei leziuni în comparație cu țesutul mamar sănătos din jur, ajutând la diferențierea leziunilor benigne(non-canceroase) de cele maligne(canceroase).

Care sunt indicațiile ecografiei mamare?

• în cazul femeilor tinere cu vârsta sub 40 de ani
• femeilor peste 40 ani ca examen complementar screeningului(când sânii sunt denși la mamografie sau se detectează anomalii mamografice)
• femeilor însărcinate sau cele care alăptează
• evaluarea și diagnosticul leziunilor inflamatorii sau a infecțiilor mamare(mastite, abcese)
• în cazul leziunilor traumatice ale sânului, ale musculaturii pectorale(întinderi musculare în urma unui efort fizic intens)
• evaluarea sânului cu proteză mamară
• pentru evaluarea modificărilor de structură ale sânului, de tip fibromastoză chistică
• caracterizarea leziunilor chistice, a nodulului benign sau malign
• ca metodă de ghidaj a unor manevre intervenționale: puncție biopsie mamară(a leziunilor mamare înalt suspecte cu scor BI-RADS cel puțin 4)
• preoperator, în reper sau ecoghidaj al exciziilor mamare reglate(chirurgia mamară conservatoare)
• postoperator precoce și tardiv în monitorizarea sânului operat.

Ecografia mamară se recomandă:

• între 20 - 30 de ani: o dată la 3 ani
• între 30 - 40 de ani: anual
• după 40 ani: anual, complementar mamografiei
• ori de câte ori medicul specialist o recomandă(nu există o limitare legată de numărul sau frecvența examinării).

Cum mă pregătesc pentru ecografia mamară?

Ecografia mamară este o tehnică bine tolerată, nedureroasă, care nu necesită o pregătire specială. Totuși, această investigație este recomandat ca să fie programată în urma discuției cu un medic specialist.

Pacientei i se indică:

• să nu folosească deodorant, parfum sau creme, în ziua investigației
• să îndepărteze hainele, lenjeria, bijuteriile, din regiunea superioară a corpului
• să adopte o poziție relaxată întinsă pe spate(în decubit dorsal) pe patul de examinare, cu brațul poziționat sub cap.

Medicul senolog va examina ambii sâni și axilele pe rând, cu ajutorul unei sonde mamare, după ce, în prealabil, a aplicat o cantitate de gel care va permite o mai bună vizualizare ecografică. Exercitând o ușoară presiune cu sonda ecografului, medicul va realiza mișcări coordonate pe toată suprafața sânului, inclusiv la nivelul areolei, vizualizând direct țesutul mamar.

În urma examinării, medicul radiolog va întocmi un raport medical. Acesta cuprinde o descriere a regiunilor mamare, a leziunilor existente și localizarea lor, concluzii/observații, respectiv un scor BI-RADS util în stabilirea conduitei terapeutice ulterioare.

• BI-RADS 0 – Examinare neconcludentă. Sunt necesare investigații imagistice suplimentare pentru a obține de mai multe informații
• BI-RADS 1 – Rezultat negativ(aspect normal). Nu se sugerează prezența unei leziuni maligne. Pentru femeile până în 40 de ani, se recomandă screening anual prin ecografie; pentru cele peste 40 de ani, se recomandă screening anual prin mamografie
• BI-RADS 2 – Rezultat tipic benign. Negativ pentru cancer dar cu prezența unor leziuni non-canceroase. Se recomandă screening anual
• BI-RADS 3 – Rezultat la limită. Cel mai probabil benign cu probabilitate de cancer < 5%. Se recomandă urmărire la intervale scurte, 4-6 luni(urmată de reconversia scorului la 1 an, 2 sau 4 ani)
• BI-RADS 4 – Rezultat suspect. Probabilitate de 5-95% ca leziunea să fie cancer. Este recomandată biopsia
• BI-RADS 5 – Rezultat cu probabilitate ridicată de malignitate de >95%. Este necesară biopsia
• BI-RADS 6 – Înseamnă că deja ai fost diagnosticată cu cancer de sân la examenul histologic. Se recomandă stabilirea conduitei terapeutice prin comisie oncologică

Examenul prin rezonanță magnetică este o tehnică neiradiantă, neinvazivă, de înaltă peformanță, ce evaluează anomalii structurale ale sânului, inclusiv cancerul mamar. Prin utilizarea undelor electromagnetice, această tehnică permite o caracterizare de mare precizie a țesuturilor din interiorul sânului. RMN mamar nu este examinarea de primă intenție, însă, atunci când este corelată cu examenul ecografic, mamografic, istoricul personal și consultul clinic, acuratețea diagnosticului imagistic poate ajunge la peste 95%.

Examinarea se recomandă între ziua 7-14 a ciclului menstrual(când sânul are un conținut mai mic de apă și un țesut glandular mai puțin dens) și durează în medie 30-45 min.

RMN de sân cu substanță de contrast este formată dintr-o examinare nativă urmată de injectarea intravenoasă a unei substanțe de contrast ce va permite o mai bună caracterizare a leziunilor mamare, în special prin calcularea curbei de captare și "spălare"(wash-out) a țesuturilor canceroase.

• Substanța de constrast pe bază de Gadolinium(metal rar) poate provoca complicații la persoanele cu probleme renale. De aceea, atunci când programați un RMN de sân, este necesar să evaluați funcția renală prin analiza serică a creatininei și ureei
• Este important să precizați medicului curant istoricul de alergii. O testare anterioară a toleranței la Gadolinium poate fi indicată în caz de suspiciune.

Când se indică RMN de sân?

• Risc crescut de cancer mamar:
  • ai un diagnostic de cancer mamar și este necesar să evaluezi gradul de extensie a tumorii(BI-RADS 6).
  • ai adenopatii axilare metastatice de la un cancer de sân și care nu au putut fi evaluate prin mamografie sau ecografie
  • ai o formă de cancer mamar lobular multifocal și necesiți o evaluare a extensiei canceroase la celălalt sân
  • ai un istoric de modificări precanceroase la nivelul sânului(leziuni evaluate prin metode complementare cu un cod BI-RADS 4 sau 5)
  • ai un istoric medical în familie de cancer ovarian sau mamar(mama, sora, bunica, fiica)
  • ai o mutație a genei cancerului de sân ereditar(BRCA1 sau BRCA2)
• ai o secreție suspectă la nivelul mamelonului
• ești purtătoare de implant mamar și există suspiciunea de ruptură a acestuia
• ai un sân dens și investigația ecografică sau mamografică au o sensibilitate scăzută în decelarea leziunilor mamare
• preoperator, în cazul cancerului multifocal pentru aprecierea extensiei
• preoperator, în timpul sau după chimioterapia neoadjuvantă
• postoperator, pentru diferențierea recidivei de cicatrice postoperatorie.

Cum mă pregătesc pentru RMN de sân?

Se recomandă să nu consumați lichide sau mâncare cu 2-3 ore anterior investigației pentru a avea un confort în poziția de examinare(întins pe burtă – decubit ventral).

Dacă alăptezi, se recomandă să strângă laptele matern deoarece este nevoie de 12-24 ore pentru a elimina în siguranță substanța de contrast administrată.

Înaintea investigației, trebuie înlăturate toate obiectele metalice de pe corp(agrafe, bijuterii, ceas). Vestimentația va fi înlocuită de un halat de unică folosință. Vei intra în sala de examinare în prezența tehnicianului de radiologie, care te va asista pentru o poziționare optimă.

În timpul examinării este important să menții poziția nemișcată pentru o calitate cât mai bună a investigației. De asemenea, vei auzi diferite sunete care vin din interiorul echipamentului RMN, un lucru normal în această investigație. Pentru confortul dumneavoastră, vi se pot oferi căști sau dopuri pentru urechi.

Pe tot parcursul examinării veți fi monitorizată și puteți să vorbiți prin intermediul unui microfon cu personalul medical. Este important să respirați normal și să limitați pe cât posbil, mișcarea până la finalul investigației.

Radiografia pulmonară este o investigație imagistică ce utilizează razele X pentru a obține informații despre starea de sănătate a plămânilor, a cordului și a vaselor de sânge sau a anumitor patologii ale cutiei osoase toracice sau ale pleurei(foița care acoperă plămânii).

Aceasta este, de cele mai multe ori, investigația imagistică de primă intenție pentru a investiga apariția de simptome pulmonare.

Care sunt indicațiile radiografiei pulmonare?

Un pacient adult, cu istoric de fumat sau cu status de fumător activ, are indicație de realizare a unei radiografii pulmonare dacă prezintă unul sau mai multe din simptomele sau semnele următoare:

• dispnea (lipsa sau setea de aer la efort sau în repaus)
• tusea nou apărută sau tusea preexistentă, care și-a schimbat caracterul sau frecvența
• durerea toracică
• hemoptizia(eliminarea de sânge de la nivelul căilor respiratorii, exteriorizată la nivelul cavității bucale)
• scăderea în greutate, care nu este relaționată cu schimbarea stilului de viață(fără modificarea aportului alimentar)
• apariția răgușelii(datorată paraliziei nervului laringeu recurent)
• hipocratismul digital(sau degetele în măciucă)
• apariția adenopatiilor, fie în regiunea inferioară a gâtului sau în regiunea superioară a toracelui(fosa supra/subclaviculară plină)

Cum mă pregătesc pentru radiografia pulmonară?

Radiografia pulmonară nu necesită o pregătire în prealabil. Este o metodă nedureroasă și neinvazivă de diagnostic imagistic. Aceasta se realizează într-o încapere specială, unde se află instalat aparatul roentgen.

În timpul procedurii, pacientul se va dezbraca de la brâu în sus și va primi un șorț plumbat de radioprotecție care să acopere jumătatea inferioară a corpului. Pacientul va înlătura înainte de examinare, toate bijuteriile sau obiectele metalice din regiunea gâtului și a toracelui deoarece acestea pot genera suprapuneri peste imaginea plămânului.

Cu excepția pacienților care sunt imobilizați la pat, radiografia de torace se realizează în poziție verticală. Tehnicianul de radiologie vă va poziționa cu pieptul lipit de stativul aparatului, cu mâinile în șolduri, cu umerii rotiți spre anterior și cu bărbia ridicată. În timpul examinării(preț de câteva secunde), veți fi instruit să realizați un inspir maxim urmat de apnee("trageți mult aer în piept și nu mai respirați"), apoi să respirați normal – moment în care procedura este finalizată. Medicul radiolog va analiza radiografia efectuată și va formula un bilet de interpretare.

Contraindicații pentru radiografia pulmonară?

Investigațiile radiologice nu sunt recomandate femeilor însărcinate, în special în primul trimestru de sarcină deoarece acestea pot produce mutații la nivelul ADN-ului. Atât în cazul femeilor însărcinate, cât și în cazul copiilor, trebuie să se țină cont de raportul risc-beneficiu. De aceea, la această categorie de pacienți, se recomandă prudență în recomandarea examenului radiografic sau se indică înlocuirea lui cu metode noniradiante de evaluare imagistică, de tipul ecografiei pulmonare.

Deși radiografia pulmonară reprezintă prima metodă de evaluare imagistică a pacientului cu simptome respiratorii, examenul CT este metoda de elecție pentru diagnosticul imagistic al tuturor afecțiunilor pulmonare. Acesta permite studiul amănunțit, în detaliu, a structurii plămânului și a bolilor pulmonare.

Datorită conținutului predominant aeric al plămânului, studiul cu raze X este cel mai indicat pentru aprecierea patologiei respiratorii. Datorită tehnicii superioare de achiziție a imaginilor, CT permite studiul multispațial și posibilitatea unor reconstrucții milimetrice ale plămânului și arborelui traheo-bronșic(în special prin folosirea unor algoritmi de tip HRCT – computer tomografie cu rezoluție înaltă).

Prin utilizarea unor softuri de inteligență artificială în procesul complex de postprocesare a imaginilor, CT pulmonar poate realiza o analiză 3D și/sau cuantitativă a diverselor patologii pulmonare de tipul:

• reconstrucția 3D a arborelui traheo-bronșic prin tehnica de bronhoscopie virtuală
• minIP(proiecția intensității minime) – metodă de analiză vizuală pentru detecția zonelor aerice patologice pulmonare: chiste aerice, emfizem pulmonar
• MIP(proiecția intensității maxime) – metodă de analiză vizuală pentru detecția zonelor dense pulmonare: noduli pulmonari sau vasele de sânge
• Cuantificarea gradului de distrucție pulmonară în cazul BPOC(emfizemului pulmonar) – apreciere procentuală și analiză volumetrică în litri de aer înlocuiți
• Cuantificarea volumetrică și monitorizarea ratei de creștere a nodulului pulmonar, cu aprecierea riscului de malignitate
• Analiza procentuală a gradului de afectare pulmonară în cazul infecției SARS COV-2

Cum mă pregătesc pentru CT pulmonar?

Examinarea CT este una nativă pentru majoritatea afecțiunilor pulmonare, cu excepția analizei patologiei vasculare pulmonare(suspiciune de embolie pulmonară sau tumorală) sau mediastinale în care este necesară administrarea intravenoasă de substanță de contrast.

• examinarea este realizată de tehnicianul de radiologie și interpretată de medicul radiolog
• pacientul trebuie să înlăture toate obiectele metalice și bijuteriile din zona toracelui
• pe toată durata examinării, pacientul va sta întins pe masa tomografului, care se va mișca în interiorul cilindrului, în timp ce scanerul din interior se va roti în jurul corpului pentru a prelua imaginile. Acest tip al investigației este nedureros, fără să creeze un disconfort pacientului
• pacientul va rămâne nemișcat în timpul examinării și își va coordona respirația în funcție de comenzile auditive pe care le primește de la tehnician. Ca și în cazul radiografiei pulmonare, acestea sunt de inspir maxim, urmate de o pauză de respirație de câteva secunde(5-15) și de respirație normală la finalizarea investigației

Cum se administrează și care este rolul substanței de contrast în CT pulmonar?

Substanța de contrast(SDC) utilizată, face parte din clasa medicamentelor cunoscute a cărei substanță activă este iodul, solubile în apă, nefrotropice(având o afinitate specială pentru ţesutul din rinichi), cu osmolaritate redusă. Zonele corpului în care este distribuită(sânge sau cavităţile organismului) devin vizibile în timpul examinării cu raze X.

Manipularea și administrarea se face sub atenta și directa observare a personalului medical calificat.

În cazul examenului CT de torace, administrarea este intravenoasă, prin abord periferic, cel mai frecvent la nivelul plicii cotului iar injectarea de substanță de contrast se face printr-un sistem automat injector de urmărire în bolus. Dozele variază în funcție de tipul investigației, de la 0,5 ml la 1 ml/Kg corp.

Înainte de a vi se administra SDC, aceasta va fi încălzită la temperatura corpului deoarece este mai bine tolerată şi poate fi injectată mai uşor, din cauza vâscozității reduse.

Contraindicații pentru administrarea de SDC:

• alergie cunoscută la iod
• hipertiroidism

Precauții pentru administrarea de SDC:

• reacții alergice sau astm bronșic
• insuficienţă renală pre-existentă(rinichii nu funcţionează corespunzător), diabet zaharat, mielom multiplu(cancer al celulelor plasmatice din măduva osoasă), dacă suferiţi de deshidratare sau dacă vi se administrează doze mari sau repetate de SDC, aţi putea prezenta un risc crescut de a dezvolta nefrotoxicitate indusă de mediul de contrast. Acestea pot fi preîntâmpinate prin hidratare orală sau parenterală(perfuzabilă) corespunzătoare
• pacienții cu dializă pot realiza investigații CT cu SDC în ziua în care este programată ședința de dializă
• dacă suferiți de feocromocitom (boală a glandelor suprarenale), aţi putea avea un risc crescut de a face o criză hipertensivă (formă severă a tensiunii arteriale)
• dacă suferiţi de miastenia gravis (boala cronică a muşchilor), simptomele bolii se pot agrava.

Ecografia toracică reprezintă o tehnică de explorare imagistică neinvazivă a toracelui care poate furniza informaţii utile pentru diagnosticul bolilor respiratorii. Această tehnică este neiradiantă, utilizând ultrasunetele pentru producerea de imagini. Din aceste considerente, este metoda de preferat pentru diagnosticul imagistic al afecțiunilor pulmonare la copii sau pentru examenul imagistic al toracelui la femeia însărcinată.

Care sunt principalele indicații ale ecografiei pulmonare?

• Patologia pleurală(acumulări fluide – pleurezii, acumulări aerice – pneumotorax, tumori). Este cea mai fidelă metodă de analiză imagistică a complicațiilor colecțiilor pleurale, fiind singura tehnică care permite directa vizualizare a septelor pleurale
• Patologia pulmonară(procese de condensare – pneumonia, atelectazia, infarctul, abcesul pulmonar)
• Tumori pulmonare periferice, în contact cu pleura sau peretele toracic
• Ca metodă de ghidaj în cazul biopsiilor percutane sau a drenajului pleural și pulmonar. Permite cea mai bună plasare a cateterului, în caz de toracocenteză, prin directa vizualizare a acestuia
• Anomalii de structură sau mișcare a diafragmului(cel mai important mușchi respirator ce delimitează cavitatea toracică de cea abdominală) prin vizualizarea directă în timp real a mișcării
• Poate fi utilizată la pacienții nedeplasabili
• În cazul patologiei pulmonare difuze(fibroza pulmonară, edemul pulmonar, insuficiența cardiacă congestivă, limfangita carcinomatoasă), analiza este una a artefactelor pulmonare ce apar prin înlocuirea aerului normal de diferite celule(inflamatorii, fibrotice, tumorale)

Cum mă pregătesc pentru ecografia toracică?

Investigația nu necesită o pregatire prealabilă. Este o tehnică neinvazivă, nedureroasă, care nu creează un disconfort pacientului.

Îmbrăcămintea trebuie înlăturată din zona examinată. Un gel va fi aplicat pe piele, care va permite o mai bună vizualizare a organelor.

Anumite comenzi de control a respirației sau tusei vor fi solicitate de către medicul radiolog care vă examinează, în special pentru a aprecia dinamica respiratorie.

Nu există contraindicații sau limitări ale acestei tehnici de evaluare imagistică.